La început de 2026 (La mulți ani!!), când încă ne luptăm cu decizia între „rezoluții mărețe” și „doar mai multă cafea”, ar fi bine să ne propunem și un lucru serios: să încercăm să lăsăm AI-ul să scrie el glumele pe care nici noi nu le putem spune mai bine, mai ales dacă facem conținut (de marketing și nu numai). Să fie un an în care testăm, învățăm și râdem pe parcurs, pentru că uneori cea mai bună strategie e aceea care surprinde și aduce un zâmbet în feed-ul potrivit.
Zilele astea mă gândesc la toate lecțiile din anul care a trecut și la tot ce pot construi în anul care vine. „Fie ca” acest nou început să ne aducă inspirație, curaj să încercăm lucruri îndrăznețe și claritate în direcțiile pe care ni le alegem, atât profesional, cât și personal, mai ales în modul în care comunicăm și creăm conexiuni autentice.
Acum, îndreptându-mă către unul dintre subiectele mele favorite, AI-ul, îmi dau seama că, în ultimii ani am observat cum discuția despre AI în marketing a evoluat dintr-un „hai să încercăm și noi” în ceva mult mai concret: „hai să vedem ce funcționează cu adevărat”. Și nu e doar un trend, e o realitate care începe să schimbe felul în care lucrăm, gândim conținutul și interacționăm cu publicul.
Mai jos câteva idei despre cum văd eu „colaborarea” dintre AI, conținut și marketing.
Într-un interviu recent pe Marketing Focus, specialiștii subliniază un lucru simplu și real: entuziasmul din jurul AI-ului e justificat, dar contează mai mult când și cum îl folosești, nu doar că îl folosești. Aceasta e diferența dintre hype-ul care dispare și soluțiile care aduc rezultate palpabile.
Ce am învățat eu despre AI în marketing (și ce cred că poate ajuta cu adevărat pe oricine lucrează în domeniu) este că, la bază, unelte precum ChatGPT sau alte modele din zona generative AI fac două lucruri: te eliberează de rutine plictisitoare și te ajută să fii mai relevant pentru audiență. Poți genera texte, idei, variante de mesaje sau scenarii vizuale mult mai rapid decât în modelul clasic „scriu eu tot manual”. Am găsit câteva idei interesante pe blog-ul celor de la Senuto.
Însă nu e suficient să lași AI-ul să îți genereze conținut. Contează ce faci sugestiile lui, cum le adaptezi, cum le personalizezi și/sau cum le pui în ritmul publicului tău. AI poate explica o idee, dar nu uita că publicul o percepe în contextul tău, cu tonul tău, cu stilul tău. Aici intervine valoarea pe care doar un marketer o poate oferi.
Un alt element pe care mi-l asum și tot insist pe subiectul ăsta este că AI nu înlocuiește oamenii, cel puțin nu pe termen scurt. În schimb, transformă modul în care lucrăm. Strategia, creativitatea, emoția din comunicare, conexiunea reală cu audiența rămân în sarcina noastră. AI poate să te ajute să identifici tipare sau să personalizezi mesaje în funcție de segmente, dar viziunea rămâne umană.
Cheia diferențierii este nu să faci totul cu AI, ci să folosești AI ca un aliat care îți amplifică vocea, îți economisește timp și îți permite să te concentrezi pe ceea ce e cu adevărat important, vorbesc aici despre conexiunea cu oamenii. Când faci asta, rezultatul nu mai e un simplu mesaj, ci o poveste contextualizată, optimizată și, mai presus de toate, relevantă.
Pe scurt, AI în marketing, indiferent dacă e vorba de automatizare, personalizare în timp real sau generare de conținut, nu (mai) e magia care rezolvă totul, ci tool-ul care te ajută să faci mai mult și mai relevant.
Un alt lucru pe care îl observ din ce fac brandurile mari astăzi este că AI nu mai e doar un instrument intern, ci devine parte din poveștile pe care brandurile le spun publicului. De exemplu, Netflix și Amazon sunt două dintre cele mai cunoscute exemple în care „inteligența care știe ce îți place” este practic o parte din experiența utilizatorului. Platformele lor folosesc algoritmi ca să recomande filme, seriale sau produse bazate pe istoricul tău, făcând marketingul să pară „pe gustul tău” fără să pară invaziv sau forțat. Aceste recomandări personalizate sunt un model al marketingului orientat spre consumatorul real, nu spre un public generic. Am simțit zilele astea pe propria-mi piele.
Când te uiți la branduri ca Nike sau Coca-Cola, vedem alte abordări ale AI-ului în marketing: ele folosesc date și modele predictive pentru a adapta campaniile în timp real și a crea experiențe care nu par doar automate, ci personalizate și relevante pentru fiecare piață. Nike, de exemplu, analizează comportamentul de cumpărare și interacțiunile de pe site pentru a ajusta mesajele promoționale, făcându-le mai relevante pentru fiecare segment de public în parte. Găsiți niște use case-uri aici.
Unele companii folosesc AI pentru a rezolva provocări operaționale care duc la rezultate de marketing mai bune. Un retailer european de modă, Zalando, care a intrat si pe piața noastră, a început să genereze imagini promoționale folosind AI și să creeze modele digitale (sau „digital twins”) pentru campanii. Rezultatul nu este neapărat o creativitate complet digitală, ci o abilitate de a răspunde mult mai rapid la trendurile care se schimbă de la o săptămână la alta, un avantaj uriaș într-o industrie în care relevanța și ritmul contează.
Privind tot ce se întâmplă acum cu AI în marketing, e clar că nu mai vorbim doar despre un instrument cool, ci despre o schimbare reală în modul în care construim comunicare și relevanță pentru oameni. Branduri mari și medii încep să folosească AI nu ca pe o glumă tehnologică, ci ca pe o resursă strategică de diferențiere. De exemplu, în e-commerce, secțiuni ca „clienții care au cumpărat și…” devin din ce în ce mai inteligente și mai relevante, oferind recomandări care chiar ajută utilizatorul să găsească ce îi trebuie, în loc să îl bombardăm cu reclame generice (oare câte recomandări ați primit pe mail de la eMAG?).
Practic, ceea ce contează nu e doar capacitatea de a genera texte sau de a personaliza mesaje, ci abilitatea de a construi conexiuni autentice cu publicul. Și acolo unde AI îți dă un start, tu adaugi povestea care face diferența între un mesaj util și unul memorabil.
Până la urmă, AI-ul nu vine să ne ia jobul sau creativitatea, ci cafeaua de pe birou și task-urile repetitive, așa că poate ar fi mai sănătos să-l privim ca pe un prieten de încredere și un partener de echipă care ne ajută să lucrăm mai bine, nu ca pe ceva de care să ne fie frică.
